Problemele „fierbinţi” ce preocupă omenirea: fenomenele de poluare ale aerului, apei şi solului, amplificarea “efectului de seră”, subţierea stratului de ozon al planetei, încălzirea globală, ne determină să tratăm cu deosebită importanţă educarea elevilor pentru cunoaşterea şi conştientizarea valorii mediului, pentru apărarea şi protejarea mediului înconjurător. Unitatea de învăţare curentă se concentrează pe formarea elevului ca ecologist, ca persoană implicată în protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului. Prin ieşiri în aer liber, prin observarea mediului, prin documentare prin diverse surse, elevii vor constata impactul puternic al acţiunii omului asupra mediului, efectele negative ale poluării asupra aerului, solului, apei, pădurii, vor identifica soluţii concrete la problemele mediului. Prin acţiunile practice de colectare a deşeurilor elevii îşi vor forma atitudini şi comportamente pozitive faţă de mediu, vor conştientiza cum pot deveni prietenii mediului înconjurător.

Unitatea cuprinde temele: raurile, Dunarea, lacurile, Marea Neagra, apele din localitatea noastra. Activitati de invatare: observari, fise de lucru, completare de harti mute, localizari pe harta, desene, lucrari practice, jocuri de rol, realizarea unor proiecte de grup,explorarea mediului din orizontul local.

Lumea de astazi a uitat sa traiasca in armonie cu natura. Prin parcurgerea acestei unitati de invatare elevii vor constientiza cat de mult pot dauna anumite activitati umane mediului inconjurator. De asemenea ei vor fi condusi sa identifice anumite comportamente care ar ajuta la protejarea mediului si vor desfasura actiuni de ingrijire si protejare efectiva a acestuia.

De ce FRUNZE? Pentru ca atunci cand privesti un copac observi mai intai frunzele, pentru ca toamna are frumusetea ei aparte prin coloritul frunzelor, prin zborul lor in bataia vantului, prin covorul fosnitor asternut la piciorul copacului. Unitatea de invatare vizeaza cunoasterea mediului inconjurator, a celor patru anotimpuri ale anului, succesiunea lor, caracteristici/fenomene ale naturii din timpul anotimpului de toamna, modificari in lumea vie, necesitatea protejarii mediului inconjurator.

Dreptul la sănătate,la dezvoltare fizică şi psihică armonioasă constituie unul dintre drepturile fundamentale înscrise în Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, adoptată de Adunarea Naţiunilor Unite la data de 29 noiembrie 1989. Formarea unui stil de viaţă sănătos este o condiţie esenţială pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. În unitatea de învăţare sunt abordate următoarele teme:  Alimentaţia, care este unul din factorii cei mai importanţi care influenţează formarea unui corp sănătos şi, implicit, a unei minţi agere.  De asemenea nu trebuie neglijată nici igiena. O igienă precară poate provoca boli grave.  Practicarea sportului este un factor important în dezvoltarea armonioasă a organismului, mai ales la şcolarii de vârstă şcolară mică. Prin proiectul Sănătatea cea mai mare avuţie, elevii vor avea posibilitatea să afle despre toate aceste lucruri şi să valorifice aceste informaţii. Produsul va fi realizat utilizând tehnologia. Pe lângă toate acestea, ei se vor întâlni pe parcurs cu diferite forme şi metode de evaluare şi, mai ales, de autoevaluare. Lucrul în grup este de asemenea unul din punctele importante ale proiectelor. Elevii vor lucra în grupuri formându-şi şi modelându-si astfel diferite calităţi de comunicare, relaţionare, toleranţă etc. Produsul realizat şi informaţiile obţinute se vor concretiza într-un produs care va fi prezentat în faţa adulţilor şi vor avea continuitate în viaţa reală. De fapt, acest lucru este cel mai important: aplicabilitatea în viaţa reală.

Evaluarea iniţială constă în aplicarea metodei „Ştiu / Vreau să ştiu /Am învăţat”, dar şi în chestionarea orală. De asemenea chestionarea este folosită pe parcursul întregii unităţi de învăţare pentru a ajuta elevii să-şi dezvolte deprinderi de ordin cognitiv de ordin superior şi pentru a monitoriza permanent învăţarea. Pentru înregistrarea progresului / stagnării / regresului în cadrul grupului, cadrul didactic va folosi un instrument de chestionare (Scara de clasificare / Lista de control).Evaluarea poate avea loc zilnic pe baza observării sistematice a comportamentului elevilor, dar şi prin completarea unor fişe de lucru individuale. Se vor realiza, oră de oră conversaţii / discuţii pentru monitorizarea stadiului în care se află elevii / progresului şi pentru a se răspunde la întrebări, un instrument esenţial fiind jurnalul de reflecţie completat de către fiecare elev. Elevii vor folosi listele de verificare / control pentru o prezentare / publicaţie / site wiki şi grila de scorare în scopul evaluării, legate de cele trei produse care vor trebui să le furnizeze, pe parcurs, referitoare (ca răspuns) la unele întrebări ale unităţii de învăţare. Evaluarea sumativă se realizează pe baza unui test, precum şi prin susţinerea produsului final: prezentarea unui produs realizat în cadrul proiectului. Elevii vor folosi grila de evaluare a proiectului pentru a realiza autoevaluarea. Aceeaşi grilă va fi folosită de profesor în evaluarea sumativă a proiectului fiecărei grupe / elev. Interevaluarea se realizează pe baza grilei de scorare a investigaţiei şi prezentării, care se aplică, individual tuturor produselor prezentate.

Elevii devin climatologi şi investighează schimbările anotimpurilor.Elevii observă schimbările prin care trece copacul clasei pe măsură ce anotimpurile se succed. Aceste schimbări sunt notate în jurnale de observare. Elevii compară şi investighează modificările vremii, schimbarea duratei unei zile şi schimbări în adaptările personale pe care care le fac ei odată cu succesiunea anotimpurilor. Elevii, îndrumaţi de invatator, realizează prezentări multimedia şi grafice ale vremii pentru a compara vremea din mai multe părţi ale lumii. Elevii publică buletine informative de sezon şi cărţi ale clasei .

Această unitate de învăţare permite elevilor să aprofundeze cunoştinţele achiziţionate în anii anteriori şi are la bază deosebirea dintre comunicarea de tip ştiinţific, precis şi cea artistică, complexă, activând toate funcţiile psihice (emoţii, sentimente, gândire , imaginaţie etc. ) Elevii vor fi îndrumaţi şi provocaţi să caute informaţii legate de păduri, credinţe vechi, proverbe şi ghicitori, imagini, vor realiza afişe cu îndemnuri de a proteja pădurile. Vor cerceta aspecte cu privire la opera scriitorilor care „au cântat „ în versuri sau în proză frumuseţea pădurii. Un loc aparte va avea poetul Mihai Eminescu. Elevii vor fi dirijaţi să afle aspecte legate de viaţa şi activitatea literară a marelui poet, vor studia poezii care zugrăvesc prietenia dintre poet şi codru. Elevii vor lucra pe grupe, utilizând atât mijloacele tradiţionale (cărţi, dicţionare, albume, ziare, reviste), cât şi mijloace moderne (Internetul, enciclopediile virtuale, filmele documentare create cu ajutorul TIC). Pentru proiectul comun cu tema „Ce importanţă au pădurile pentru viaţa omului ?”, elevii vor lucra pe patru grupe: Grupa I: caută proverbe, zicători, ghicitori despre pădure; Grupa a II-a: caută informaţii legate de protejarea pădurilor; Grupa a III-a: caută imagini cu păduri din ţara noastră; Grupa a IV-a: caută poezii eminesciene în care este zugrăvită prietenia dintre om şi codru; Pe parcursul realizării proiectelor, elevii vor aplica noţiunile însuşite în situaţii concrete de comunicare, vor fi capabili să structureze diferite tipuri de comunicare scrisă, orală, multimedia, îşi vor dezvolta creativitatea, gândurea critică, imaginaţia, abilităţile de lucru individual şi în echipă. Toate acestea vor fi evaluate şi autoevaluate cu ajutorul instrumentelor de evaluare, ce vor fi enumerate şi descrise în graficul de evaluare şi în sumarul evaluării. Evaluarea finală va fi făcută prin intermediul şezătorii literar artistice, în care elevii vor spune proverbe, ghicitori, vor recita individual sau pe roluri poezii eminesciene, vor realiza picturi înfăţişând pădurea oglindită în poezia eminesciană, vor aprecia critic şi autocritic lucrările realizate. Prin activităţi de acest fel, vom face din elevii noştri, alături de creatori , viitorul public al spectacolelor, muzeelor, expoziţiilor şi în acelaşi timp , vor fi cei care , având gustul artistic format, vor contribui la configurarea şi ameliorarea ambientului vieţii.

Unitatea de învăţare ce face obiectul acestui proiect din cadrul disciplinei Geografie, clasa a IV – a, permite analizarea şi sistematizarea cunoştinţelor din perspectiva interacţiunii dintre om şi mediu În cadrul acestei unităţi de învăţare elevii vor dobândi : • priceperi, deprinderi şi tehnici generale de învăţare care să faciliteze o pregătire permanentă referitoare la elementele orizontului local; • cunoştinţe despre localizarea empirica, pe teren si pe harta a elementelor din orizontul imediat Pe parcursul derulării unităţii de învăţare elevii vor completa fişe de lucru cuprinzând noţiuni şi termeni geografici specifici, vor lucra în echipă identificând şi descriind principalele elemente ale orizontului imediat, local si apropiat. . Elevii vor realiza o documentare utilizând resurse Internet privind caracteristicile geografice ale orizontului local şi vor prezenta rezultatele cercetării şi propriile reflecţii pe un site de colaborare; împărţiţi în grupe vor realiza câte o publicaţie în care să descrie şi să analizeze interacţiunile dintre om şi principalele componente de mediu.

Pe parcursul acestei unităţii de învăţare elevii vor pătrunde în lumea plantelor pe care le vor localiza după mediul de viaţă specific şi vor descoperi elemente caracteristice plantelor, stabilind asemănări şi deosebiri între acestea. Utilizând metodele gândirii problematizatoare pot stabili legături logice între diferite medii de viaţă, să emită unele judecăţi de valoare, să exprime unele păreri personale privind modul de utilizare şi de protejare a acestora. Vor realiza cu ajutorul tehnologiei informaţionale un proiect de prezentare a unor plante îndrăgite, grupate pe medii de viaţă